I am Malala

Autor: Malala Yousafzai with Christina Lamb

Malala este un simbol al curajului - omul care simte că poate schimba ceva chiar și acolo unde pare imposibil, omul care nu renunță nici când prețul pe care îl are de plătit este imens, pentru că știe că acțiunile de acum influnțează viitorul.

Malala este născută în Pakistan, într-o lume coruptă, unde politica numai în folosul comunității nu este; unde femeia este subjugată și lăsată fără drepturi firești. Statul are nevoie de oameni needucați pentru a-i putea manipula ușor.

“Usually politicians only visited during the election time, promising roads, electricity, clean water and schools and giving money and generators to influential local people we called stakeholders, who instruct their communities on how to vote. Of course this only applied to the men; women in our area don’t vote.”

Tatăl Malalei este atipic pentru lumea în care este născut, el vede cât de greu îi este unui bărbat să reușească să întrețină o familiei în localitatea natală, majoritatea soluțiilor implică să locuiască și să muncească departe de familie.

“The best that most village boys could hope was to go to Saudi Arabia or Dubai and work in construction. So heaven with its seventy-two virgins sounded attractive. Every night my father would pray to God, ‘O Allah, please make war between Muslims and infidels so I can die in your service and be a martyr’.”

Dar, spre deosebire de alți oameni din comunitate, realizează că răspunsul este educația și visul lui cel mai mare este să construiască o școală pentru toți copiii, atât băieți cât și fete.

“Education had been a gift for him. He believed that lack of education was the root of all Pakistan’s problems. Ignorance allowed politicians to fool people and bad administrators to be re-elected. He believed schooling should be available for all, rich and poor, boys and girls.”

Îi poate număra pe degete pe cei care îl susțin în acest vis aproape sinucigaș. Este, de asemenea, printre singurii oameni care se bucură de nașterea unei fete – Malala, până nici mama Malalei nu este atât de bucuroasă.

“In Pakistan when women say they want independence, people think this means we don’t want to obey our father, brothers or husbands. But it does not mean that. It means we want to make decisions for ourselves. We want to be free to go to school or to go to work. Nowhere is it written in the Quran that a woman should be dependent on a man. The word has not come down from the heavens to tell us that every woman should listen to a man.”

Malala este crescută cu un respect deosebit față de educație, vede toate eforturile tatălui ei pentru a ține școala în picioare într-o lume în care religia înțeleasă și predicată greșit duce în întuneric o întreagă populație. Într-o lume în care mândria și onoarea, ridicate la un rang periculos primează, tatăl Malalei o învață că este în regulă să greșești, atât timp cât înveți o lecție, că este important să știi să pierzi grațios, nu numai să câștigi și îi explică linia subțire dintre acțiunile care se vor bune, dar sunt făcute într-un mod rău.

“In it he argued that if you want to do good, but do it in a bad way, that’s still bad. In the same way, if you choose a good method to do something bad it’s still bad.”

Poporul Malalei, lipsit de educație și spălat pe creier de nenumărate ori în numele religiei, disperă și se vede în toate acțiunile lui – oamenii devin răi, meschini, se pârăsc, se invidiază, se urăsc și toate acestea din cauza unor informații false privind Coranul, pe care le primesc de la cei care vor să îi manipuleze.

“’When you want something all the universe conspires in helping you achieve it’,it says. I don’t think that Paulo Coelho had come across the Taliban or our useless politicians.”

 Sunt loviți din toate părțile - de cutremur, de inundații, de războaie, de ignoranță, de curupție, de americani și chiar de ei înșiși, parcă nici nu îți vine să crezi câte catastrofe se pot abate într-o perioadă atât de scurtă asupra unor oameni.

“It’s not just the Taliban killing children. Sometimes it’s drone attacks, sometimes it’s wars, sometimes it’s hunger. And sometimes it’s their own family. In June two girls my age were murdered in Gilit, which is a little north of Swat, for posting a video online showing themselves dancing in the rain wearing traditional dress and headscarves. Apparently their own stepbrother shot them.”

Este înfiorător numai gândul de a trăi într-o lume care închide ochii la ororile prin care trec oamenii, o lume care nu oferă șansa la copilărie – copiii născându-se cu arma în mână, pregătiți oricând de război. Dorințele cele mai mari ale copiilor nu ar trebui să cuprindă educația, siguranța, apa, curentul și materialele de construcții. Malala privește moarte în ochi, dar o învinge și devine mai puternică, nu se mai teme de ea și știe că nu a fost totul în zadar! 

“Malala, you have already faced death. This is your second life. Don’t be afraid – if you are afraid you can’t move forward.”